Top 10 cărți citite după lockdown
Chiar și în vremuri speciale cum au fost cele din anul pandemic 2020, nu se poate să încălcăm tradiția de a face un clasament cel puțin semestrial al celor mai bune cărți pe care le-am citit. Cititorul interesat poate găsi clasamentul din prima parte a acestui an chiar aici (click). Mă bucur că astfel de topuri au primit cel mai bun feedback din partea acelor câțiva prieteni care citesc constant articolele, motiv pentru care sper ca inclusiv acest clasament să se ridice la nivelul așteptărilor voastre. Enjoy! 😁
10. Atomic Habits. Schimbări mici, rezultate remarcabile (James Clear)
Cu greu poți ignora o carte scrisă într-o manieră atât de optimistă. Deși aduce constant în discuție multe dintre dificultățile apărute de-a lungul vieții sale - trăsătură frecventă în cărțile centrate pe „dezvoltare personală”- cititorul va întâlni inclusiv niște modalități greu de lepădat de a întâmpina obstacolele de zi cu zi. Cunoscând dificultățile pe care un autor dorește să le expună public, constați că multe dintre ele au loc frecvent și în viața ta.
„Secretul maximizării șanselor este să-ți alegi domeniul competițional adecvat. În privința schimbării obiceiurilor, acest amănunt este la fel de valid ca în sport sau în afaceri. Obiceiurile sunt mai ușor de pus în practică și mai satisfăcătoare când se aliniază unor înclinații și abilități naturale.”
9. Memoriile unui motan călător (Hiro Arikawa)
Cum pot să arate trăirile unui motan vagabond? Cu siguranță nu mulți și-au pus întrebarea asta, iar cu atât mai puțini s-ar putea declara pregătiți pentru ceea ce are să urmeze într-un astfel de roman. Pe alocuri ironic și chiar acid față de stăpânul său, Nana dovedește inclusiv acea fidelitate pe care orice animăluț o dobândește față de stăpânul său. Totuși, cum multe dificultăți străbat natura umană în diferitele momente din viață, este întocmai cel mai oportun prilej pentru a vedea cine îți rămâne alături când viața îți este una din ce în ce mai încercată.
„Poate că tatăl din cartea lui Satoru o fi fost mai iertător, dar al lui... Se lăsase orbit de entuziasmul molipsitor al lui Satoru, dar Kosuke știa prea bine că tatăl lui era făcut din alt aluat și se îndoia profund că planul lor ar avea sorți de izbândă. Numai că nu avea inima să spună cu glas tare ce gândea...”
8. Momente decisive (Jared Diamond)
Autor al unui bestseller foarte cunoscut inclusiv în România, Viruși, arme și oțel, Diamond face de data aceasta o sinteză, folosindu-și expertiza de reputat geograf, realizând diferite studii de caz cu țările pe care le cunoaște cel mai bine, acestea fiind: Finlanda, Japonia, SUA, Chile, Indonezia, Germania și Australia. Analizându-le istoria, Diamond surprinde întocmai diferitele puncte de cotitură prin care au trecut aceste țări, încercând să studieze în ce măsură punctele de cotitură din anumite țări coincid cu cele din alte țări. O analiză comparativă demnă de atenția publicului interesant de o evoluție istorică a statelor... la rece.
„Aproape toți am auzit despre acest fenomen (schimbarea climatică). Dar el este atât de complicat, de derutant și de plin de paradoxuri, încât puțini oameni, cu excepția specialiștilor în climă, îl înțeleg, iar mulți oameni cu influență (inclusiv mulți politicieni americani) îl consideră un scenariu fals.”
Cum arăta Dumnezeu în trecut? Cum arată acum? Ce simbolizează primele „mărturii” gravate pe stâncile peșterilor? Nu mai este un secret ceea ce istoria religiilor a arătat de mulți ani: inclusiv Dumnezeu arată în mod diferit, în funcție de accesul oamenilor la noi și noi resurse și posibilități. Dumnezeu a putut fi unul, a putut fi trei, sau a putut fi chiar totul, ca să parafrazez câteva dintre titlurile capitolelor din cartea lui Aslan. Despre o incursiune spirituală în diferite culturi, alături de percepția popoarelor cu privire la rolul divinului, această carte este mai mult decât potrivită.
„Compromisul realizat la Niceea a fost considerarea lui Isus Cristos Fiul ca fiind „de aceeași substanță” cu Dumnezeu Tatăl. Ideea se baza pe scrierile unuia dintre cei mai proeminenți teologi ai creștinismului timpuriu, Tertulian din Cartagina. Tertulian s-a inspirat din filozofii greci de dinaintea sa și a argumentat că Dumnezeu era o „substanță”. Însă, spre deosebire de greci, Tertulian credea că această substanță luase forma a trei persoane separate...”
6. Povestea banilor (Charles Wheelan)
Este deja o obișnuință bine înrădăcinată să folosim banii zilnic. Înrădăcinată și deja asumată involuntar. Totuși, cum s-a ajuns ca o hârtie să valoreze atât cât spune că valorează? Cine a reușit să îi ofere această putere? Pe lângă asta, ce a însemnat standardul de aur? Această carte nu numai că reprezintă o istorie monetară atent expusă, însă poate fi considerat inclusiv un mic tratat de economie, unde cititorul va fi la curent cu limbajul financiar convențional, dat de termeni precum inflație, deflație (PS: veți vedea, lecturând cartea, de ce e preferabil să ai o inflație atent controlată, în comparație cu o deflație similară), lichidități, indicele de McFlație, stoc de capital etc. Pregătiți-vă carnețelul, pixul și faceți rost de această carte.
„După cum rezumă publicația The Economist: „Restabilirea constantă a inflației pozitive este un joc de încredere. Dacă oamenii cred că prețurile vor crește, atunci aceștia vor cheltui mai mult, companiile vor face angajări și prețurile vor crește...”
5. Orientalism (Edward Said)
Dacă e să fac analogia cu personalitățile din România, probabil doar CTP a mai fost atât de criticat pe cât fusese cartea lui Said încă de la momentul apariției ei. Reprezentând o critică bine documentată (politic, economic, social și chiar literar) a postcolonialismului, Said avertizează în repetate rânduri asupra aroganței (adesea involuntare) a marilor puteri care au hotărât că toate teritoriile lumii li se cuvin. Cartea aceasta arată întocmai unele dintre efectele devastatoare ale tratării culturii celuilalt raportându-te exclusiv la propria cultură. În acest caz, așa cum ne-a arătat istoria, vai de cei cu o putere militară și politică inferioare...
„Din punct de vedere psihologic, orientalismul e o formă de paranoia, o cunoaștere de alt tip decât, să spunem, cunoașterea istorică obișnuită. Acestea sunt câteva rezultate, cred eu, ale geografiei imaginative și ale limitelor dramatice trasate de ea.”
4. Împăratul muștelor (William Golding)
Ce se întâmplă când mai mulți copii rătăcesc multe zile pe o insulă îndepărtată de orice uscat? Desigur, instinctul primar în acest caz rămâne cel de supraviețuire. Totuși, este deja un truism istoric acela că, dacă oameni mulți se adună laolaltă, apare în scurt timp nevoia de coordonare și, implicit, nevoia unui lider care să distribuie sarcinile și să stabilească echitatea. Problema imediată în acest context este aceea că alegerea unui lider vine la pachet cu dorința altora de putere, mai ales în situația în care li se sugerează celorlalți membri că au primit un tratament lipsit de echitate. Pe acest fundal, se conturează două facțiuni adverse, iar una face tot posibilul să o vâneze (la propriu, sau la figurat? Rămâne să vedeți) pe cealaltă. Un roman emblematic care reușește să transmită că, de bine, de rău, copiii au nevoie mereu de un adult în preajma lor.
„Se uită în jur. Pentru prima oară, văzu cât de puțini băieți mari rămăseseră și înțelese de ce munca fusese atât de grea.”
3. Povestiri despre epidemii și vaccinuri (Alexandru Toma Pătrașcu)
Probabil în ton cu această perioadă în care în țara noastră au sosit deja primele doze de vaccin, avem în fața noastră o incursiune istorică bine documentată către principalele descoperiri din acest domeniu atât de actual în 2020. Cum a apărut și a fost tratată variola? Dar vaccinul antirabic? De ce a fost nevoie de primele microscoape apărute? Când a apărut prima dată ideea de carantină? Care e mai mic, un virus sau o bacterie? De unde așa fake news-uri masive cu privire la vaccin? Asemenea cărții de pe poziția a șasea, pregătiți-vă un pix și un carnețel pentru a nota o multitudine de informații utile.
„... Iacob din Padua - medicul-șef al Ragusei - recomanda în a doua jumătate a secolului XIV înființarea în afara zidurilor orașului a unei tabere în care să fie ținuți pentru observare cei suspectați de ciumă, fie ei călători sau localnici.”
2. Minciuni pe canapea (Irvin Yalom)
Dovada clară că inclusiv un psihoterapeut își poate pierde mințile cu lucruri cât se poate de mundane; lucruri care sunt însă atent incluse într-o intrigă aferentă. Modul în care destinele unor personaje atât de diferite ajung să se întrepătrundă nu poate să arate decât că avem de-a face cu o carte scrisă bine de tot. Dacă mulți dintre dumneavoastră au ajuns să creadă că terapeuții se joacă cu mintea oamenilor, aici veți vedea un contraexemplu: cum se poate juca un om cu mintea terapeutului său? Dar asta nu e nimic, mai bine descoperiți de unii singuri toate influențele latente din acest roman. Dreptate mare avea David Lodge când spune: „Un roman captivant, inteligent, incredibil de amuzant”.
„Du-te la rafturile din bibliotecă și ia un text din secolul al nouăsprezecelea despre hidroterapie - nu un rezumat istoric, ci textul original. Am văzut texte de mii de pagini cu cele mai precise instrucțiuni - știi tu, temperatura apei, durata imersiunii, forța jetului, succesiunea corectă de fierbinte și rece, toate destinate fiecărui diagnostic în parte. Foarte impresionant, foarte cuantificat, foarte științific, dar n-are nici un pic de-a face cu realitatea.”
„Un bărbat care câștigă trofeul dorit de prietenul lui are de făcut o alegere grea: fie ascunde trofeul într-un loc în care prietenul să nu-l găsească - dacă are cum - fie acceptă moartea acelei prietenii. Era aceeași dilemă pe care o avusesem eu cu Dovlecel: prietenia noastră nu-și mai revenise niciodată după adopția mea.”
Comentarii