Top 10 cărți citite în ianuarie - iunie 2022

 Multe lucruri s-au schimbat de la ultima postare pe acest blog, iar acest lucru ar putea fi o consecință inevitabilă a postărilor care au loc atât de rar. Cu un război la granițele noastre, se pare că mesajul pe care l-am transmis data trecută - acela al unui populism care se amplifică fără margini prin intermediul social media - se pare că este cel puțin la fel de actual în prezent, față de cum era atunci când tulpina Delta făcea ravagii anul trecut. De aceea, am considerat că este timpul unor lecturi tematice relevante, care să ia în calcul vremurile aparte din prezent. 

10. Femeia stângace (Peter Handke)

Bucurându-se inclusiv de premiul Nobel pentru literatură în 2019, Handke vine cu unele traiectorii literare cu totul diferite față de contemporanii săi. În acest foarte scurt roman, Marianne este din ce în ce mai sigură de revelația sa: aceea că soțul ei, Bruno, o va părăsi la un moment dat. Deși este posibil ca un astfel de moment să nu aibă niciodată loc, Marianne nu poate să reziste la infinit unui astfel de gând, motiv pentru care decide să își alunge soțul pentru a învăța să se descurce fără el atât fizic, cât și psihologic. Un astfel de parcurs se dovedește a fi foarte dificil pentru ea, însă ceea ce inițial a fost o povară devine treptat un drum care merită străbătut. Aversiunea lui Handke față de traseele uzuale ale vieții se observă cel mai bine în romanele sale, unde acesta reușește să pună preț pe întrebările cele mai neobișnuite care traversează mintea umană de-a lungul timpului.

9. Geografia Timpului (Robert Levine)

Cartea lui Levine evidențiază un aspect deja bine asimilat de către studenții de la facultăți precum sociologie, științe politice sau filosofie, dar care sunt totuși greu de înțeles în afara acestor cercuri: acela că factorul cultural dictează o bună parte din mersul lucrurilor în diferite locuri de pe planetă. Exemplul cel mai sugestiv pe care îl oferă Levine este cel al timpului, prin care acesta arată că nu toate culturile se raportează la timp în modul în care tindem noi să o facem. În timpul numeroaselor sale călătorii în America de Sud și în Asia, Levine observă că, de exemplu, presiunea de a ajunge "la timp" la un interviu de angajare nu respectă oriunde aceeași logică dictată de ora de pe ceas. Ceea ce ar însemna ora 18:30 în culturile vestice, ar putea însemna oricât între 18:30 și 20:00 în Brazilia; lucru pe care autorul l-a experimentat în repetate rânduri atunci când a predat unor studenți brazilieni. Astfel, raportarea culturală la timp implică, deci, inclusiv valențe cât se poate de diferite pentru concepte precum graba, precizia, sau punctualitatea. Aș recomanda cu tărie această carte studenților de profil din anul I, care doresc să aprofundeze relevanța sociologică/ istorică a factorului cultural.

8. Vânătorii de Zmeie (Khaled Hosseini)

Un roman emoționant și captivant despre prietenie și trădare, scris în stilul cu care Hosseini și-a obișnuit deja cititorii, prin romanul Splendida cărare a celor o mie de sori. Ca și în romanul anterior menționat, Hosseini arată cum schimbarea de regim din Afghanistan, prin trecerea de la monarhie la regimul sovietic, și în final la controlul taliban, afectează biografiile unor personaje, alături de modul lor de adaptare la noua realitate socială. Fragilitatea unei prietenii de durată, alături de modul în care aceasta este purtată pe cele mai misterioase căi ale destinului, este sugerată prin zmeiele de hârtie, acesta fiind sportul local din copilăria comunității afghane din roman. 

7. De la mania lalelelor la Bitcoin (Torsten Dennin)

O carte bine documentată, bogată în exemple de investiții care au fost, mai mult sau mai puțin, sortite eșecului de-a lungul istoriei. Începând cu mania lalelelor olandeze din anii 1600, Dennin o consideră probabil cea mai mare bulă speculativă din istorie, până la recenta ascensiune a Bitcoin, urmată de prăbușirea sa bruscă din ultimii ani. Așa cum a fost cazul de boom-and-bust al lalelelor olandeze, cererea neîntreruptă a acestor lalele apărea ca un simbol al luxului aristocratic, specific Europei secolului al XVII-lea. Totuși, când s-a constatat că furnizorii nu pot satisface o astfel de cerere uriașă de lalele, prețul acestora s-a prăbușit, iar interesul pentru lalele ca bun de lux aproape că a intrat în fundătura neiertătoare a istoriei speculațiilor financiare. Dennin oferă și alte exemple de bunuri care au produs furori pe piața de mărfuri de-a lungul timpului: orezul japonez, sucul de portocale, dar și grâul, aurul și diamantele. O particularitate aparte face ca Bitcoin să nu urmeze același tipar pe care mărfurile clasice îl au pe piață: lipsa caracterului fizic al mărfii, care face ca tiparul de investiție să devină cu atât mai impredictibil (mai pe larg am dezbătut acest subiect într-o cercetare (click) pe care am realizat-o în contextul factorilor care influențează decizia investitorilor de a se încrede într-o anumită criptomonedă), motiv pentru care evoluția criptomonedelor în viitorul apropiat este cu atât mai incertă. 

Deși probabil introducerea unui număr atât de ridicat de capitole (fiecare descriind un produs anume pe piața de mărfuri) face ca fiecare fenomen în parte să fie descris relativ succint, expertiza lui Torsten Dennin pe piața de investiții merită atenția cuvenită.

6. The Age of Surveillance Capitalism [Epoca capitalismului supravegherii](Shoshana Zuboff)

O carte cu un impact vizibil în ceea ce privește modul de funcționare a platformelor de social media, Shoshana Zuboff explică mecanismul prin care platforme de social media precum Facebook, Twitter, Instagram se hrănesc cu datele utilizatorilor într-un mod capabil de a face niște predicții cu privire la comportamentul viitor al acestora. Urmărind materialele pe care le apreciem, comentăm și distribuim constant, multe aspecte privind comportamentul nostru (cu cine vom vota în 2024, ce tipuri de produse tindem să cumpărăm, pe cine am avea o probabilitate mai mare de a bloca) vor fi anticipate cu succes de un algoritm supus unui proces constant de perfecționare. Fie că e vorba de "saltelele inteligente" sau de alte ceasuri digitale avansate, ni se specifică frecvent în manualul cu instrucțiunile aferente faptul că dispozitivul respectiv nu va funcționa la capacitatea sa optimă, dacă utilizatorul nu este de acord să își ofere toate datele personale solicitate. 

Deși departe de o societate capitalistă în sensul în care ne-am obișnuit, Zuboff arată cum "Sindromul Chinezesc" al supravegherii se manifestă deja la scară națională în China, prin așa-numitele credite sociale pe care fiecare cetățean le capătă prin intermediul unei aplicații unice. Așa cum descrie Zuboff, consecințele sociale ale unei astfel de abordări instrumentalizate se resimt într-un timp scurt, dat fiind faptul că cetățenii care au un ratinguri slabe sunt cel mai adesea stigmatizați prin excluderea lor din rețelele sociale din care fac parte. Acest lucru se întâmplă deoarece cetățenii chinezi trebuie să scape într-un timp scurt de cunoștințele despre care că sunt posesori de “bad reputation”. O posibilă explicație pentru faptul că chinezii permit unei aplicații să le monitorizeze orice aspect al vieții private poate fi oferită prin factorul cultural (pe care l-am amintit inclusiv la cartea scrisă de Robert Levine), dat fiind faptul că unele popoare nu acordă un interes "sacru" pentru viața privată.

5. Evreii, lumea și banii (Jacques Attali)

O carte extraordinar de bine documentată, și care reușește să elimine mitul istoric conform căruia evreii practicau camăta dintr-o obsesie personală de îmbogățire constantă. Apelând adesea la analiza documentelor istorice, alături de scrieri care evidențiază răspicat soarta evreilor în Europa Evului Mediu, se observă cum, spre deosebire de creștini, evreilor nu li se permitea să dețină alte profesii, în afară de cea cunoscută astăzi ca fiind "cămătar". Acest lucru poate fi explicat prin tradiția religioasă creștină, care interzicea creștinilor să aplice o dobândă bunurilor sau împrumuturilor acordate altora. Tocmai de aceea, inclusiv regii europeni ai timpului se împrumutau frecvent de la populația evreiască pentru a finanța armata și administrația, iar nu de puține ori s-a întâmplat ca evreii să fie alungați la momentul scadenței împrumuturilor. Totuși, chiar și această alungare avea loc pe un termen de obicei scurt, căci conducerea avea în continuare nevoie de bani împrumut. 

Urmează apoi neagra perioadă contemporană a secolelor XIX-XX, când masacrele împotriva evreilor au început din Rusia Țaristă (alături de România regimului Antonescu și care, desigur, nu avea cum să scape nemenționată prin amploarea genocidului comis împotriva evreilor români), până la Nazismul german de a cărui amploare ar trebui să fim cu toții conștienți. Cum numai lecturile imparțiale reușesc să clarifice soarta categoriilor oprimate de-a lungul istoriei, consider că această carte merită atenția dvs.

4. Istoriile mass-mediei (Jacques Attali)

Informația este putere, astfel că cine ajunge primul să fie informat cu privire la diferite evenimente capătă adesea avantaje strategice față de ceilalți. Acest lucru era bine conștientizat de către elitele vremurilor demult apuse (suverani, clerici sau nobili), care își doreau un acces neîngrădit la informația disponibilă. De asemenea, suveranii cunoșteau impactul pe care primele mijloace media îl puteau avea în provocarea eventualelor revolte, motiv pentru care astfel de mijloace media au fost fie interzise, fie cenzurate pentru cea mai mare parte a existenței lor. Abia odată cu emergența tehnologiilor new media asistăm la informația care circulă preponderent neîngrădită, nici măcar când vine vorba despre propaganda de război (așa cum putem vedea în cadrul actualului război dintre Rusia și Ucraina). Acum că putem avea acces la atâtea perspective care ni se înfățișează zilnic în news feed, pe baza căror filtre mai putem deosebi între adevăr și neadevăr, între educație și divertisment? Cartea lui Attali, dincolo de rolul său istoric evident, ne face să ne punem multe întrebări cu privire la rolul unui eventual cadru normativ prin care să gestionăm valurile de informații pe care le observăm zilnic pe social media.

3. Chirurgul și cuțitul de gheață (Sam Kean)

O carte scrisă într-un stil în care nu ai cum să o lași din mână, până nu o termini. Cartea lui Kean discută despre numeroase fapte de sabotaj, piraterie sau chiar asasinat, săvârșite în numele științei în ultimele secole. Cititorul va afla, de pildă, despre mârșăviile făcute de unii arheologi în diferite situri din SUA, sabotându-se unul pe altul din presiunea de a fi publicat. De asemenea, aflăm cum unii oameni de știință care au călătorit în Africa au fost nevoiți să își amâne, provizoriu, lobby-ul anti-sclavism, dată fiind utilitatea acestora de a procura diferite plante din locuri periculoase. În plus, un capitol dedicat abuzurilor medicale de la Tuskegee (desfășurat din anii '30 până în anii '70 și cunoscut prin faptul că subiecților de culoare nu li s-a oferit tratamentul dedicat sifilisului, fiind ținuți fără voia lor ca parte a grupului de control --> mai multe detalii aici (click)) explică, în bună măsură, reticența față de vaccin a anumitor segmente de populație. Practicarea nocivă a lobotomiei își manifestă chiar și astăzi repercusiunile în privința ezitării populației față de problemele ce țin de sănătatea mintală.

2. Asta schimbă totul. Capitalism versus Mediu (Naomi Klein)

Naomi Klein strânge numeroase dovezi pentru a ne adresa nouă, tuturor, un ultimatum: fie suntem capabili să ne unim eforturile pentru a salva mediul prin schimbări din rădăcină, fie mediul va fi cel care ne va afecta existența imediată. Raportându-se preponderent la sistemul american, autoarea ne explică cu precizie cum corporațiile gigant din domeniul industriei petrochimice au reușit, prin realizarea de lobby-uri care au costat miliarde de dolari în ultimii ani, să modifice percepția publică cu privire la pericolele produse de schimbările climatice. Astfel, prin campanii multiple desfășurate preponderent pe social media, un număr din ce în ce mai mare de oameni au început să minimizeze impactul schimbărilor climatice, chiar până în punctul negării acestui proces, considerându-l un proces ideologic sau politic. Desigur, nu mare ar fi mirarea unora dintre cititori când vor observa că acești giganți corporatiști înrudiți cu cei de orientare petrochimică vor face un lobby similar împotriva vaccinului împotriva Covid-19, pe baza mecanismelor menționate anterior. Astfel, nu ar trebui să fim șocați dacă observăm un tipar statistic conform căruia cei care au fost constant împotriva vaccinului Covid-19 îți râd de asemenea în nas când le vorbești despre schimbările climatice. Sunt doar corelații statistice, niciodată coincidențe. Un film sugestiv, bazat pe fapte reale și care discută despre acest subiect este Dark Water (recenzie de Marco Badea) disponibil pe Netflix.

Deși nimic nu se compară cu sistemul american când vine vorba de lobby-urile foarte agresive în care se investesc miliarde în numele operatorilor privați, ar trebui să conștientizăm că nici noi, europenii, nu suntem feriți de astfel de efecte devastatoare ale giganților petrochimici. Exemplul pe care îl menționează Klein este cel din satul Pungești (Vaslui), foarte aproape de orașul în care am copilărit. Deși protestele din partea populației civile au fost cât se poate de înverșunate, se poate observa de fiecare dată cum brațul înarmat al statului intervine în numele intereselor sale financiare, chiar dacă asta presupune să pună în pericol viața propriilor cetățeni. Într-un final, Chevron și-a retras activitatea din Pungești, iar extracția gazelor de șist nu a mai avut loc. Klein explică cât se poate de răspicat faptul că fără un efort colectiv pentru a ne salva mediul, nimeni nu va putea face asta în locul nostru.

1. Coridorul Îngust (Daron Acemoglu & James Robinson)

Metafora coridorului îngust este constant folosită de cei doi autori pentru a explica cât de dificilă poate fi câștigarea libertății democratice în unele state, dar și cât de dificilă se dovedește a fi menținerea pe coridor, odată ce libertatea a fost câștigată. Acest coridor apare la confluența a două elemente: un stat puternic, dar și o societate civilă activă. În timp ce un stat puternic are datoria de a elimina formele de anarhie care încearcă să distrugă stabilitatea colectivă, rolul societății civile se dovedește a fi activ în combaterea oricăror forme de Leviatan Despotic. Uneori, astfel de manfiestări din partea societății civile se pot realiza prin activismul digital, așa cum am descris într-un articol Republica despre controversatele legi ale SRI (click). Exemplele oferite de Acemoglu și Robinson sunt cât se poate de numeroase: de la anarhia specifică Nigeriei (Leviatan absent, societate absentă) de după 1950, în care diferitele bande locale își făceau singure dreptate în absența oricărei poliții, până la China contemporană (Leviatan despotic, societate absentă) în care controlul statului asupra vieții private se manifestă la o intensitate greu de neglijat (am discutat puțin despre asta inclusiv la cartea despre Surveillance Capitalism). 

O carte greu de ignorat, bine documentată și care merită multă atenție din partea cititorului, Coridorul Îngust merită prima poziție în acest clasament, întocmai prin convergența expertizelor autorilor, alături de referințele constante la studii de specialitate menite să lanseze cele mai provocatoare argumente. Poate că cea mai importantă lecție pe care ne-o oferă o astfel de lectură complexă este aceea că soarta oricărei societăți se poate schimba în orice moment, mai ales atunci când echilibrul dintre stat și societate este tulburat de diferitele grupuri care încearcă să dețină puterea. 

Dragoș Obreja